vineri, 2 iulie 2010

Nu stiu nimic


"Cerul e gri si intunecat, parca senin, dar acoperit de nori. Ferestrele mele, umbrite de draperii rosii, nu-mi permit sa ma uit afara. Cerul e cenusiu, e doar o presupunere. Poate ca ploua. Dar daca stau atent si ascult, nu aud decat respiratia mea accentuata. Plang ? Nu cred, nu stiu, nu imi dau seama.
Peretii camerei mele sunt albi. Sau poate negri, sau poate gri, la fel ca cerul. E intuneric, ar putea sa fie si roz. Sau e doar de la draperii ? Nu stiu, nu stiu nimic. As vrea sa stiu. Nu imi place sa ma simt nestiutoare, vreau sa cunosc totul, cat e lumea de larga, eu sa vad, sa aud si sa simt tot ce simt oamenii.

Dar eu nu stiu nimic. Nu vad decat peretii albi, sau poate negri, sau poate transparenti ai camerei mele. Nu aud decat repiratia mea accentuata, din care nu imi dau seama daca plang sau nu. Nu imi simt decat buzele si ochii uscati, privind tavanul gol si mat al camerei.
Sunt inchisa intr-un cub de sticla nevazuta.

I need a hero to break the walls around me. But I won't open myself to just anyone. So here comes the question, seeker...
Do you even like me ?
"

2 comentarii:

  1. tu esti inspiratie pura ... doar de-as pute eu sa desenez asa de bine ..mi-ar iesi opre de arta doar ilustrand ce scrii tu unerori :-? da doar uneori ...
    ave jashin

    RăspundețiȘtergere
  2. I,too, asked the same question a long time ago. But no one answered. I pray for that your wonder will be given a response. Do you expect one?

    RăspundețiȘtergere

Cititorii au incercat sa ma omoare azi :