"Dupa o absenta indelungata din fata foii de hartie pe care obisnuiesc sa o tin pe birou, dupa ce creionul mecanic din plastic nu mai fusese folosit de cam multa vreme, dupa ce geamul din camera mea a fost lasat deschis, iar caietele mele s-au udat, eu m-am intors pentru a continua ceea ce am inceput cu o saptamana in urma - o noua creatie lipsita de sens si de originalitate, care se remarca doar prin ironia si multimea de figuri de stil si pe care lumea o citeste doar pentruca imi fac o favoare.
Asa. Viata este obositoare. Imi da foi de haritie, creioane, imi da ploaia care sa ma inspire si vara pe care sa o iubesc, imi da prieteni care ma sustin si persoane care sa ma faca sa zambesc si sa rad, dar viata uita, in cele din urma, sa opreasca ploaia (iar creatiile mele se uda), sa dea replay la vara (ca sa am mai mult timp liber si sa iubesc nestingherita, asa cum numai vara noi, fetele, putem). Viata uita sa le mai spuna prietenilor ca este bine sa ne mai si critice (asa ne perfectionam), sa aduca aceste persoane in viata noastra pentru a ne bucura mai mult decat zambetele si rasetele pot (exista oameni speciali ce ne pot lumina ziua).
In concluzie, viata ne pune pe tava foarte multe lucruri. Ne face fericiti, tristi, ne face materialisti dupa sentimente, aducandu-ne din belsug fel si fel de intamplari si iubiri nestingherite, prietenii indelungate, pasiuni arzatoare, sfarsituri timpurii. Dintre toate acestea, noi nu putem sa alegem, putem doar sa le primim si sa dam si noi alte lucruri in schimb.
Totusi, exista ceva ce primesti si sunt absolut sigura ca nimeni nu va refuza sa faca limonada, atunci cand viata iti da lamai.
