Acum

"Stau si incerc sa imi amintesc trecutul, il compar cu prezentul si imi dau seama ca nu seamana deloc. Unde au disparut acele zile pline de viata, luminoase, in care nimic nu ma putea face sa ma intristez ? Nu mai stiu.
Vreau sa vina din nou vara, sa pot sa visez, iar visele mele sa nu fie spulberate. Vreau sa fiu fericita. Acum ca iarna a venit, nu a omorat numai natura, ci si bucuria din sufletul meu.
Iti amintesti ?
Obisnuiam sa facem totul mai frumos doar zambind. Si zambeam pentru ca nimic nu putea sa ne umbreasca vreodata chipurile. Asta a fost demult, nu-i asa ? Timpul a trecut si a sters cu buretele orice urma din ce a fost.
As vrea sa ma intorc, acolo, in acea noapte atat de speciala de vara, sau chiar in acea seara de toamna, in care, desi era atat de frig afara, nu numai hainele imi tineau de cald.
Iti amintesti ?
Eu da, si stau si ma gandesc si ma intreb cand s-a terrminat totul ? Parca ieri era altfel, dar ieri era o alta zi dintr-o luna indepartata. Ieri cel adevarat a fost rece, tacut, ocupat de greutati.
Iti amintesti ?
Obisnuia sa fie altfel. Acum..."

Ma vezi sau doar te uiti la mine ?

"Uneori ma intorc spre tine si iti surprind privirea rece. Alteori, obisnuia sa imi arda pielea, sa ma faca sa ma simt vazuta, ca un centru al atentiei tale. Acum numai simt nimic, parca ai privi prin mine.
Iti simt sarutarile pe obraji, pe gat, pe buze, dar sunt reci, imi lasa un gust amar. Parca ar fi sarutarile iernii. Caldura de altadata s-a dus cu totul, mi-e dor de ea, de ce a fost. Acum parca numai e nimic. Mainile tale sunt inca fierbinti, iar locurile unde ma atingi se incalzesc, dar este caldura artificiala, stiu ca si tu simti la fel. Numai e ca inainte.
Ma imbratisezi si imi soptesti la ureche. Ce ? Nici eu nu stiu, vorbe in vant. Nici tu nu le crezi. Se poate ca un profund si adevarat "Te iubesc" sa devina in zilele noastre atat de superficial si simplu de pronuntat ? As vrea sa te cred cand te aud spunandu-mi cuvinte de dragoste, dar iti simt raceala din priviri, absenta sentimentelor in voce, si ma intreb... oare tu crezi ce spui ?

Obisnuiam sa fim mereu impreuna, zi si noapte, in fiecare moment gandul imi zbura la tine. Si acum, dar numai sunt fericita, chipul tau imi lasa un gust amar. Vorbele tale sunt acre, dulceata de altadata a disparut. A existat vreodata ?
Esti langa mine, si, totusi, te simt atat de departe, mi-e dor de tine.
Uneori ma intorc spre tine si iti surprind privirea rece. Te uiti la mine. Ma vezi. Ma studiezi. Sunt eu persoana care se reflecta in ochii tai ? Dragostea a disparut, dar noi suntem inca aici.
As vrea sa dispari si tu. Asa, nu m-ar mai durea atat de mult despartirea."